
Fotbalul este mijlocul unic de afirmare al unei identitati. Practic, finala din aceasta seara este menita sa refaca imaginea tulburata a sportului rege de catre pretentiile subversive ale fotbalului dopat comercial. Vom vedea sacrificiu, nu floricele, vom vedea truda nu maini in solduri, vom vedea crispare nu zambete pentru fotoreporteri. Sneijder, Xavi, Van Bommel sau Villa cunosc noua identitate “a sportului inventat de englezi pentru altii” asa cum cu tristete marturisea recent Gary Lineker. Atat Olanda cat si Spania au insa traditie si reprezinta doua tari care intrupeaza forte vechi si complicate. Acestea leaga fotbalul de un anume spirit local. Madrid. Rotterdam, Barcelona sau Amsterdam inteleg exact acest fenomen. Precursori ai sportului rege au trait in aceste orase si au lasat o grea mostenire in spate. Acum, orasele incarcate de traditie vor avea strazi arhipline si in numai doua ore vor aminti de Romania. De ce? Pentru ca si ele la randul lor vor fi lovite de inundatii…da adevarate inundatii. Olandezii si spaniolii vor varsa rauri de lacrimi de bucurie sau tristete la finalul acestui meci. Cum vor fi ele impartite? Nu stiu, dar nu mai avem mult de asteptat.
Campioana Europeana in 1988, Olanda a fost aproape sa devina campioana mondiala in 1974 si 1978. Spania nu a atins niciodata finala insa a reusit sa se incununeze si ea drept regina a Europei in urma cu doi ani in Austria. Astfel se nasc doua certitudini: vom avea o campioana mondiala fara precedent in istorie si mai ales vom avea o prima campioana mondiala care vine din Europa si castiga un trofeu in afara Batranului Continent.
Cele doua echipe se vor intalni pentru primda data la un astfel de turneu final. Practic singurele partide directe dintre Olanda si Spania au avut loc in preliminariile Campionatului European din 1984, fiecare castigand atunci cate un meci. Finalistele din aceasta seara s-au intalnit totusi in doua meciuri amicale in 2000 si 2002, ambele castigate de Olanda cu 2-1 respectiv 1-0. Casillas, Xavi Hernandez, Puyol, Van Bommel sau Andre Ooijer se aflau si atunci pe teren. Bilanţul celor nouă meciuri directe este echilibrat: câte patru victorii pentru fiecare echipă şi un meci egal. Primul joc dintre cele două ţări a fost câştigat de “la Roja” (3-1), în finala JO din 1920 (în acea perioadă nu exista limită de vârstă pentru jucători, iar meciurile de la turneele olimpice erau luate în calcul în palmaresul naţionalelor).
Interesant este ca natioanala pregatita acum de Vicente del Bosque, Spania, poate deveni a treia naţională care reuşeşte dubla Campionat European si Campionat Mondial in numai doi ani de zile după performantele Germaniei (Euro 1972, CM 1974) şi Franţei (CM 1998, Euro 2000). Olanda nu a pierdut nicio partida la aceasta editie a Cupei Mondiale avand o medie de 2 goluri marcate pe meci. Batavii au primit totusi cinci goluri, aspect care ii face destul de vulnerabili in fata Armadei Spaniole. Spania, in ciuda statisticilor care arata ca a atacat cel mai mult, nu a reusit decat sapte goluri (toate marcate de jucatori de la campioana Spaniei FC Barcelona), dar are o defensiva foarte eficienta, doar 2 goluri primite in 6 meciuri. Batavii au initiat mai putine actiuni ofensive decat ibericii. Din cele 61 de actiuni initiate de elevii lui Van Marwijk, 20 s-au produs in banda stanga, 25 pe centru si 15 in banda dreapta. Duelul Arjen Robben – Joan Capdevilla devine astfel unul extrem de interesant, insa este de asteptat ca fundasul lui Villareal sa-i faca fata “olandezului zburator”. Capdevilla il stie foarte bine pe Robben , in plus este un jucator care se apara excelent in fata jucatorilor cu o tehnica individuala de exceptie bazata insa pe viteza de deplasare nu de executie.
Pe de alta parte, ibericii au initial 99 de actiuni ofensive, dintre care 29 in banda stanga si numai putin de 35 in centru, respectiv 33 in dreapta. Ibericii au trimis cele mai multe suturi pe poarta (40 din cele 102 expediate in total). Astfel Spaniolii pot avea superioritate pe flancul drept al olandezilor, acolo unde acestia nu au reusit decat 15 actiuni ofensive, in timp ce ibericii au reusit aproape dublu, 29 de atacuri. Xavi si coechipierii sai au alergat cu 43 km mai mult decat olandezi, avand posesia balonului. Sneijder si ai sai. au alergat cu 13 km mai mult decat spaniolii fara a avea posesia. In total, fotbalistii lui Van Marwijk au acoperit o distanta totala de 618,64 km in timp ce elevii lui Del Bosque au acoperit 631, 03 Km. In ceea ce priveste efectivul, spaniolii nu au probleme de lot, in timp ce olandezii vor conta pe revenirile lui Nigel de Jong si Gregory van der Wiel, amandoi urmand a fi titularizati. Cu Robin Van Persie varf impins si cu linia de trei in spatele sau (Robben-Sneijder-Kuyt), Olanda nu pare a pregati vreo surpriza deosebita Spaniei. Nici Ibericii nu vor aborda ca si alcatuire diferit meciul. Del Bosque va apela la acelasi unsprezece care nu a dat nicio sansa Germaniei. Casillas titular indiscutabil intre buturi, defensiva neschimbata (Ramos, Puyol, Pique si Capdevilla) plus linia ucigatoare care il sprijina pe Villa si formata din Iniesta, Xavi si Pedro dublati de cei doi inchizatori Alonso si Busquets. Finala CM 2010, care va avea loc pe stadionul “Soccer City” din Johannesburg , de la ora 21:30 (ora României) si va fi arbitrată de englezul Howard Webb.
Finala sta sa inceapa prieteni si indiferent de simpatii, apelul nostru se indreapta catre fair play. Olanda pare într-o pozitie mult mai sanatoasa. De cand e tratata de exceptionalul Bert van Marwijk, aplecarea spre inteligenta anarhica a olandezilor pare sa se fi îndreptat. Spania in schimb este montata isteric pentru titlu si fanatizata de supervedetele care au scris istorie pentru tara Reginei Sofia in urma cu doi ani. Ce va iesi? Vom vedea impreuna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu